joi, august 01, 2013

Imnul dimineții mele

Imnul dimineții mele,
După noapte, după stele,
Dar ploaia sfântă nu ma lasă
Să-mi miros cafeaua-n casă,
Ci mă cheama la batranul meu scaun
S-ascult tropotul picăturilor de aur.
Ce pătrunde prin copaci
Cu un sunet împăcat.
La o nouă zi specială
Nici cafeaua nu-i amară.
Picătura o-ndulcește
Știu că sufletul zâmbește
Și dorește toată viata să-ți răsfete dimineața.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu