România lui Alin. România celor tineri.

Nu există perfecțiune într-o țară schimbătoare,
Oamenii sunt diferiți
Calități impunătoare...
Toți avem defecte !
Nimeni nu e fără de păcat,
Mi-aș dori s-o recunoaștem
Chiar cu sufletul curat.
Nu dau vine pe Adam,
Nice pe Eva, nici pe Iuda
Nu dau vina pe potop,
Nu vreau să îmi caut scuza !
Nu există perfecțiune într-o țară oarecare,
Când defectele sunt multe, impunătoare...
Că vorbim individual sau la nivel de state
Defecte ori calități ?
Rămân toate-nregistrate.
Dar noi, tinerii, copiii...
Unde oare ne-ndreptăm
Care-i calea cea corectă
Pe care s-o îndrumăm.
Trecutul ne urmărește...
Prezentu-i dificil
Acel drum pavat cu rele
Trebuie să-l îmbunătățim
Cum să reușim în viață?
Oare asta-i întrebarea?
Recunoscând istoria,
Și văzând care e calea
Lumina poate să se arate doar de la vechii strămoșii
Spirite nemuritoare ce-au născut acest popor !
Poate ei sunt perfecțiunea ? Poate noi suntem defectul ?
Poate ei n-au neglijat,
Cum respingem noi prezentul
Au crezut în viitor,
Dar nouă ne este frică
De dezamăgirea lor
Și asta ne cam implică...
Teama și credința fac parte din povară
Spre un viitor curat
Și o prea frumoasă-țară.
Acel spațiu, formă vie peștelui european,
Carpato-Danubioano-Pontic,
Cu pământul suveran !
Acesta-i scopul...
Istorie sau viitor
Să purtăm cu toții-n suflet
Prea-frumosul tricolor.